Ceara

Martisorul de 1 martie – Traditie, simbol si semnificatie

• Traditia martisorului de 1 martie, desi controversata, este legata in mod invariabil de soarele care isi recapata fortele si recheama natura la viata odata cu sosirea primaverii.
• Luna martie si numele de martisor   sunt asociate in mod direct cu zeul roman Marte.Potrivit calendarului roman , 1 martie era intaia zi a noului an , o zi dedicata festivalului “Matronalia” , in cadrul caruia era celebrat Marte, zeul razboiului, dar si al agriculturii, naturii si primaverii.In Imperiul Roman , “Idele lui Marte” , celebrate catre finalul iernii , erau considerate vremea propice inceperii campaniilor razboinice.Pornind de la acest context , s-a considerat ca rosul snurului martisorului semnifica vitalitatea iar albul victoria , innoirea sau purificarea.
  Simbolicele culori alb si rosu erau prezente , in traditia romanesca , in podoabele primului plug dat la arat , a celor dintai oi intrate in stana , dar si ceremonille nasterii, nuntii si inmormantarii din unele regiuni oltenesti.
  Intr-o alta interpretare , rosul semnificand viata este un insemn al femeii, iar albul , infatisand limpezimea ori luciditatea , este un simbol al barbatului.In acest fel , snurul martisorului ar putea reprezenta impletirea si intrepatrunderea creatoare a principiului feminin si al celui masculin.Se pare ca , initial, snurul martisorului, numit “funia anului” si alcatuit din fire de lana rasucite albe si negre, reprezenta cele 365 de zile ale anului .Funia anului avea darul de a asigura legatura si continuitatea dintre vara si iarna , albul si negrul reprezentand opozitia si unirea contrariilor lumina-intuneric .
• Legendele martisorului Soarele , mereu singur in bolta cerului, privea adesea cu melancolie bucuria oamenilor de a fi impreuna.Intr-o zi, nemairezistand tentatiei, el s-a alaturat unei sarbatori a muritorilor , luand infatisarea unui tanar barbat.Un dragon sau zmeu l-a rapit din mijlocul oamenilor si l-a intemnitat intr-o pestera.Vaduvita de lumina , lumea a cazut prada intristarii : izvoarele si-au oprit curgerea , pasarile si-au amutit cantarile iar copiilor le-a disparut zambetul de pe buze.Nici un muritor nu a indraznit sa sara in ajutorul soarelui , cu exceptia unui flacau caruia oamenii i-au imprumutat din puterea lor in vederea confruntarii cu temutul balaur.Calatoria indraznetului tanar catre castelul dragonului a avut loc in decursul a trei anotimpuri : vara , toamna si iarna.Infruntarea lui cu infricosatorul balaur a durat vreme de mai multe zile , incheindu-se cu victoria flacaului care , desi molesit de rani si vlaga , a eliberat , in cele din urma, soarele.Intreaga natura a revenit la viata , iar oamenii si-au regasit sensul de a trai.Tanarul barbat a murit insa, in timp ce sangele i se revarsa inghitit de zapada din care rasareau intaii ghiocei.
  Din acea vreme , baietii daruiesc fetelor si celor dragi o impletitura dintr-un ciucure alb si unul rosu , cel dintai semnificand puritatea si taria ghiocelului, cel de-al doilea frumusetea si vitalitatea .

  Pe de alta parte , credinta populara se atribuie Babei Dochia pentru  zamislirea primului martisor. Se spunea ca cea dintai zi a lui martie , in vreme ce umbla cu turma de oi printr-o padure torcand lana dintr-o furca , Baba Dochia a dat peste o para pe care a gaurit-o si prin care a trecut apoi un fir de ata.

Acum  ca  tot  a  venit  primavara  m-am  gandit  ca ar  terbui  sa  sa  scriu  cate  ceva  despre  acest  minunat  anotimp.

Legenda martisorului

A fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate. Stiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in castelul sau.
Pasarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon.
Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul dragon.
Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant.
Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada.
In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil.
De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc.
Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara.
Semnificati literara a martisorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care sa-l purtam la piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa.